Aprilie 2024

Aprilie 2024

„Apostolii dădeau mărturie cu multă putere despre învierea Domnului Isus şi ei toţi se bucurau de mult har” (Fap 4,33).

Acest cuvânt, care cade în timpul pascal, cu plinătatea libertății celui care a primit mesajul Evangheliei, ne invită să fim și noi martori ai evenimentului care a marcat istoria: Cristos a înviat!

Pentru a înțelege pe deplin sensul acestui verset extras din Faptele Apostolilor este bine să cităm fraza care îl precede: „Mulţimea celor care au crezut era o singură inimă şi un singur suflet. Niciunul dintre ei nu spunea că ceea ce are este al său, ci toate le aveau în comun”[1].

„Apostolii dădeau mărturie cu multă putere despre învierea Domnului Isus şi ei toţi se bucurau de mult har”.

Textul prezintă prima comunitate creștină animată de forța puternică a Duhului Sfânt, caracterizată de comuniunea care o împinge să vestească tuturor Evanghelia, vestea cea bună, și anume, că Isus a înviat.

Sunt aceleași persoane care înainte de Rusalii erau speriate și consternate de evenimentele recente iar acum ies la iveală, gata să dea mărturie chiar până la martiriu, datorită puterii Duhului care a măturat temerile și fricile. Erau o singură inimă și un singur suflet, practicau iubirea reciprocă până la punerea în comun a bunurilor: aceasta era realitatea care implica din ce în ce mai multe persoane.

Femei și bărbați care îl urmaseră pe Isus, auziseră cuvintele Lui, trăiseră cu El în slujirea și iubirea rezervată celor mai mici, bolnavilor, văzuseră cu ochii lor faptele miraculoase săvârșite de Isus, viața lor se schimbase pentru că fuseseră chemați să trăiască o lege nouă, ei fuseseră primii martori ai prezenței vii a lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor.

Dar pentru noi, urmașii lui Isus astăzi, ce înseamnă să dăm mărturie?

„Apostolii dădeau mărturie cu multă putere despre învierea Domnului Isus şi ei toţi se bucurau de mult har”.

Cel mai eficient mod de a da mărturie despre Cel Înviat este să arătăm că El este viu și locuiește în mijlocul nostru. „Dacă vom trăi Cuvântul său, […] păstrând aprinsă în inimile noastre iubirea față de aproapele nostru, dacă ne vom strădui în mod deosebit să păstrăm mereu între noi iubirea reciprocă, atunci Cel Înviat va trăi în noi, va trăi în mijlocul nostru și va iradia în jur lumina și harul său, transformând ambientele cu roade incalculabile. Și va fi el, prin Duhul său, cel care ne va călăuzi pașii și activitățile; el va aranja circumstanțele și ne va oferi ocaziile de a duce viața sa persoanelor care au nevoie de el”[2].

„Apostolii dădeau mărturie cu multă putere despre învierea Domnului Isus şi ei toţi se bucurau de mult har”

Margaret Karram scrie[3]: „Mergând în toată lumea, predicaţi evanghelia la toată făptura!”[4] este porunca extraordinară pe care apostolii au primit-o acum 2000 de ani direct de la Isus și care a schimbat cursul istoriei. Astăzi, Isus ne adresează și nouă aceeași invitație: ne oferă posibilitatea de a o duce în lume cu toată creativitatea, capacitățile și libertatea pe care El însuși ni le-a dat”[5].

Este un anunț „care nu se încheie cu moartea sa, dimpotrivă! Capătă o nouă forță după Înviere și după Rusalii, unde discipolii au devenit martori curajoși ai Evangheliei. Iar mandatul lor, apoi, a ajuns până la noi astăzi. Prin mine, prin fiecare dintre noi, Dumnezeu vrea să continue să spună povestea Sa de iubire celor cu care împărțim perioade scurte sau lungi de viață”[6].

Ediție îngrijită de Patrizia Mazzola și de echipa Cuvântul Vieții

[1] Fap 4,32.

[2] C. Lubich, Cuvântul vieții, ianuarie 1986, in eadem, Parole di Vita, editată de Fabio Ciardi (Opere di Chiara Lubich 5), Città Nuova, Roma 2017, p. 347.

[3] Președinta Mișcării Focolarelor.

[4] Mc 16,15.

[5] Margaret Karram, Chiamati e inviati, Rocca di Papa, 15 septembrie 2023.

[6] Ibidem.