Septembrie 2026

Septembrie 2026

Iubirea nu face niciun rău aproapelui. Aşadar, plinătatea Legii este iubirea (Rom 13,10).

Se poate porunci cuiva să iubească? Dacă înțelegem iubirea ca sentiment, este evident imposibil! Dar dacă o înțelegem ca dar al lui Dumnezeu, lucrurile se schimbă.

Paul, în scrisoarea către Romani, din care este luat acest Cuvânt al vieții, descrie tocmai relația dintre Lege și iubire, afirmând că iubirea este împlinirea deplină a Legii. Cu puțin înainte ne-a revelat originea acestei iubiri: „Dumnezeu şi-a arătat iubirea faţă de noi [prin faptul] că, pe când eram încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi” (Rom 5,8). Și Prima scrisoare a lui Ioan spune: „În aceasta constă iubirea: nu noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci el ne-a iubit şi l-a trimis pe Fiul său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre” (1In 4,10).

Iubirea nu face niciun rău aproapelui. Aşadar, plinătatea Legii este iubirea

Niciunul dintre noi nu poate da ceea ce nu are. Augustin a înțeles bine acest lucru când, adresându-se direct lui Dumnezeu, spunea: „Dă ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”[1].

Am primit darul neprețuit al iubirii lui Dumnezeu și suntem chemați să nu-l păstrăm doar pentru noi, ci să-l facem să circule. Din destinatari ai iubirii lui Dumnezeu, putem deveni subiecți ai ei: din iubiți suntem chemați să devenim iubitori, participând astfel la însăși viața Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt: Cel care iubește, Cel iubit și Iubirea.

Nu avem nicio altă datorie față de nimeni, ne asigură Paul, decât această iubire reciprocă, pentru că cine îl iubește pe celălalt a împlinit Legea[2].

Iubirea nu face niciun rău aproapelui. Aşadar, plinătatea Legii este iubirea

„Adevărata iubire față de aproapele – afirmă Chiara Lubich – nu face niciun rău. Ea ne face să trăim toate poruncile lui Dumnezeu, fără excepție, deoarece primul lor scop este să ne ajute să evităm toate formele de rău în care am putea cădea, față de noi înșine și față de frații și surorile noastre”[3].

Astfel înțelese, poruncile Legii, mai mult decât o obligație, devin un dar al iubirii lui Dumnezeu; ele nu constrâng iubirea noastră, ci o eliberează pe deplin.

Iubirea nu face niciun rău aproapelui. Aşadar, plinătatea Legii este iubirea

Pentru a ajunge la această „împlinire deplină”, primul pas în a-l iubi pe aproapele este să nu-i faci rău. Dar apoi trebuie să devenim creativi în iubire: „Nu este suficient să nu faci rău aproapelui – ne-a amintit Papa Francisc – trebuie să alegi să faci binele, profitând de ocazii pentru a da mărturie bună că suntem discipoli ai lui Isus”[4].

Cum să trăim, așadar, acest Cuvânt al vieții? Să punem iubirea în centrul vieții noastre. Să-i iubim concret pe ceilalți așa cum i-ar iubi Isus: El este plinătatea iubirii, dăruită în întregime lui Dumnezeu și omenirii. De la El putem învăța măsura înaltă a iubirii.

Iubirea nu face niciun rău aproapelui. Aşadar, plinătatea Legii este iubirea

Doris, o tânără din Scoția, povestește: „În timpul vizitelor noastre regulate la un adăpost pentru persoane fără adăpost, intru într-o lume foarte diferită de a mea. Știu că nu contează atât de mult ceea ce simt, ci contează să iubesc. Într-o zi, un bărbat cu o tristețe profundă pe chip mi-a mărturisit că se simțea pregătit să-și pună capăt zilelor, că voia chiar să moară. M-am așezat pur și simplu să-l ascult, apoi am împărțit un sandviș și o cafea. Și am înțeles că a asculta și a fi prezentă era deja un mod de a arăta iubire. Când a venit momentul să plec, m-a îmbrățișat strâns și mi-a zâmbit, spunând că ceea ce făceam era foarte important, nu doar pentru el, ci pentru toți cei de acolo. Am simțit forța incredibilă a iubirii. Poate nu l-am «salvat», dar recunoștința lui m-a umplut de bucurie și, deja acest lucru, în sine, este foarte puternic”.

Îngrijit de Claudio Cianfaglioni și echipa Cuvântului Vieții

[1] Augustin, Confesiuni, 10, 29,40.

[2] Cf. Rom 13,8.

[3] C. Lubich, Cuvântul vieții septembrie 1993, in eadem, Parole di Vita, editat de Fabio Ciardi, (Opere di

Chiara Lubich 5), Città Nuova, Roma 2017, p. 531.

[4] Papa Francisc, Audiența generală, 3 ianuarie 2018.